Portul Constanța: cât de important este în Europa?

Portul Constanța este situat la intersecția rutelor comerciale care leagă piețele de pe uscat cu țări din Europa Centrală și de Est, Europa de Est cu Transcaucaz, Asia Centrală și chiar Orientul Îndepărtat.

Portul Constanța (cu zona Constanța și zona Midia), portul Mangalia și portul turistic Tomis sunt porturi maritime publice-private aflate în proprietatea statului român, care asigură reglementarea și funcționarea lor.

Compania Națională Administrația Porturilor Maritime S.A. Constanța (APM) este o instituție aflată sub autoritatea Ministerului Transporturilor și Infrastructurii. Serviciile pentru mărfuri și pentru nave în Portul Constanța sunt realizate în principal de către
companii private, într-un mediu competitiv, în care se aplică principiile pieței libere.

Portul Constanța – începuturi

Este considerat poate cea mai mare poartă comercială pentru exportul de cereale din Europa. Conform arhivelor, începerea lucrărilor de construcție a portului a avut loc în anul 1896.

Cartografia epocii consemnează totuși existența unor amenajări portuare la Constanța încă din 1311. Evoluția portului este marcată de legarea Dunării de Constanța și implicit de Marea Neagră. Acest lucru s-a făcut prin construirea unui pod la Cernavodă, pentru o linie de cale ferată.

Ruta feroviară Cernavodă-Constanța a fost dată în folosință în 1864. Podul peste Dunăre a fost finalizat în 1895, sub direcția lui Anghel Saligny. Conceperea proiectului de amenajare și dezvoltare a portului Constanța a durat 13 ani. Inaugurarea sa a avut loc la 27 septembrie 1909, în prezența Regelui Carol I și a membrilor Guvernului.

Funcțiile Portului Constanța

Funcția de depozitare

Această funcție este de o mare importanță economică. Ea face din portul maritim un rezervor imens de mărfuri, legat de interesele majore ale economiei țării sau ale zonei de hinterland.

Funcția de depozitare se manifestă prin două forme: depozitare tranzitorie și depozitare de înmagazinare. În portul Constanța mărfurile pot fi depozitate în scop tranzitoriu. Acest lucru se face prin crearea unor stocuri de echilibrare a cantităților mari de mărfuri descărcate din nave și posibilitatea lor de prelucrare. Depozitarea se face, după natura mărfurilor, pe platforme, în incinta portului, în magazii special amenajate, în silozuri, sau în alte construcții adecvate.

Funcția de tranzit

Este legată de aducerea mărfurilor din zona hinterlandului sau din zone mai îndepărtate, în port. Are ca scop îmbarcarea pe nave și trimiterea în toate colțurile lumii sau distribuția mărfurilor în zona hinterlandului sau în zone mai îndepărtate din interior.

Funcția industrială

Este determinată de o puternică industrie, fie în zona hinterlandului, fie în zonele de interior. Această industrie depinde de materiile prime și materialele aduse cu navele în port. Prin Șantierul Naval Constanța, funcția industrială este reprezentată de industria de construcții și reparații nave, precum și prin alte firme de reparații din cadrul portului.

Funcția comercială

Este determinată de activitatea de schimb, depozitare și desfacere a mărfurilor. Aceasta se poate realiza fie din zona hinterlandului, fie a mărfurilor de tranzit. Portul Constanța joacă un rol activ în sistemul de transport național, regional și internațional, în dezvoltarea piețelor naționale și internaționale.

La dezvoltarea funcției comerciale a portului a stat și apariția altor forme de comerț, cum ar fi comerțul desfășurat în cadrul Zonei Libere Constanța.

Importanța Portului Constanța

România este un producător important de cereale la nivel european și mondial. Acest fapt a condus la creșterea exportului. Circa 15 milioane de tone de cereale iau calea mării prin Portul Constanța pentru a ajunge în special în țări din bazinul Mării Mediterane.

Jumătate din cantitate provine din alte țări din Est, inclusiv din Republica Moldova și Rusia. Acest fapt denotă importanța portului românesc în regiune pentru statele producătoare de cereale.

În Portul Constanța sunt încărcate și descărcate toate categoriile de mărfuri agricole și non-agricole, materii prime, componente și produse finite. Fiind un port de mare adâncime, poate primi nave de mare tonaj și cu o lungime maximă de 300 de metri.

Rolul strategic pe care îl are în regiune Portul Constanța a fost considerat un atu în privința extinderii relațiilor de colaborare și cooperare cu porturi similare din țări preocupate de dezvoltarea poiectelor de transport maritim.

Influența Războiului din Ucraina

Odată cu închiderea porturilor ucrainene, exportatorii și freight forwarderii din Ucraina au fost nevoiţi să folosească portul Constanţa ca rută pentru a trimite mărfurile, în special cerealele către ţări din Africa, Asia etc.

De la începutul războiului, peste 1,73 milioane de tone de marfă venite din Ucraina au tranzitat Portul Constanţa.  Dintre acestea, 1.165.319 tone au fost cereale.  Fluxurile de marfă redirecţionate către Constanţa au dus la o congestionare a portului românesc. Miza este uriașă: o criză alimentară ameninţă lumea. De cât de rapid sau de lent se mișcă lucrurile în portul Constanţa, depinde într-o anumită măsură evitarea acesteia.

Honexpres oferă servicii complete în transportul maritim. De la ușa expeditorului până la ușa dumneavoastră,  inclusiv transportul terestru, procedurile vamale și asigurarea mărfii.

Noi nu doar că suntem o  casă de expediții care oferă servicii profesionale în organizarea transporturilor interne și internaționale și consiliere în privința asigurărilor. Honexpres vă aduce și informații de bază și noutăți relevante din domeniul transporturilor de mărfuri!