Condițiile actualizate de livrare INCOTERMS

Condițiile actualizate de livrare INCOTERMS par complicate și stufoase. Totuși, după ce le vom explica detaliat în acest articol marca Honexpres, vei vedea că sunt simple de înțeles și de aplicat.

Ce înseamnă livrare INCOTERMS?

În primul rând, este necesar să înțelegem ce înseamnă acest termen. INCOTERMS este prescurtarea pentru INternational COmmercial TERMS. Așadar, se referă la termenii și condițiile pentru transporturile comerciale internaționale.

Condițiile de livrare codificate în sistem INCOTERMS reprezintă un ghid deosebit de util pentru toți agenții economici angajați în tranzacțiile comerciale internaționale. Aceste reguli permit definirea exactă a întinderii obligațiilor părților în legătură cu una dintre componentele esențiale ale derulării contractului de vânzare: LIVRAREA.

Regulile livrării INCOTERMS

Regulile INCOTERMS se concentrează pe două întrebări-cheie referitoare la fiecare tranzacție:

1) Care parte – cumpărător sau vânzător – este responsabilă pentru organizarea și plata transportului și pentru activități accesorii (încărcarea sau descărcarea, procedurile de import și export, asigurarea bunurilor etc.)?

2) În care punct al procesului de transport are loc transferul de responsabilitate de la vânzător la cumpărător? Acest lucru devine și mai important dacă mărfurile sunt pierdute sau deteriorate în timpul transportului.

Condițiile de livrare INCOTERMS actuale sunt împărțite în patru grupuri (C, D, E, F). Regulile sunt clasificate în funcție de taxe, risc, responsabilitate pentru formalități, precum și aspecte
legate de import și export:

Grupul C

În grupul C (transportul principal plătit), vânzătorul încheie un contract de transport cu societatea de expediții și își asumă costurile. În acest caz, vânzătorul este responsabil pentru efectuarea vămuirii la export. Riscul este transferat în momentul livrării bunurilor către cumpărător. Grupa C include următoarele reguli INCOTERMS: CFR, CIF, CPT și CIP.

Grupul D

Grupa D prevede că vânzătorul este obligat să livreze mărfurile la un anumit loc sau la portul de destinație. Acest grup include următoarele reguli INCOTERMS: DAP, DPU și DDP.

Grupul E

În grupa E, vânzătorul pune bunurile la dispoziția cumpărătorului la punctul de livrare indicat de vânzător. Vânzătorul nu este obligat să efectueze formalitățile de vămuire la export și nu suportă riscul și costurile de încărcare. În grupul E există doar regula INCOTERMS: EXW.

Grupul F

Grupul F (transportul principal neplătit) obligă vânzătorul să efectueze vămuirea la export. Vânzătorul nu plătește costurile de transport și asigurare. Grupul F include următoarele reguli INCOTERMS : FCA, FAS și FOB.

 

Din punct de vedere al modului de transport utilizat, condițiile de livrare INCOTERMS sunt împărțite în două categorii principale:

1) care se aplică la toate modurile de transport;

2) care se aplică numai la transportul maritim sau transportul pe apele interioare navigabile.

Condiții aplicabile tuturor modurilor de transport

1. EXW = Ex Works

Momentul livrării bunurilor este atunci când acestea sunt puse la dispoziția cumpărătorului la sediul vânzătorului sau într-o altă locație desemnată (ex.: uzină, fabrică, depozit logistic etc).

Vânzătorul nu este responsabil pentru încărcarea mărfurilor, nici pentru îndeplinirea formalităților de vămuire la export.

Cumpărătorul acoperă toate costurile și organizează transportul. Transferul riscului de pierdere sau deteriorare a bunurilor are loc atunci când acestea sunt puse la dispoziția cumpărătorului în incinta vânzătorului.

Se recomandă să nu se utilizeze EXW atunci când cumpărătorul nu este în măsură să efectueze formalitățile vamale la export. În acest caz, se recomandă utilizarea FCA, fără a se uita precizarea că vânzătorul se angajează să procedeze la încărcarea mărfii și la îndeplinirea formalităților de vămuire la export, pe cheltuiala și riscurile sale.

2. FCA = Free Carrier

Momentul livrării bunurilor este atunci când:

– vânzătorul a predat marfa vămuită pentru export, în grija cărăușului desemnat de cumpărător, într-un loc specificat în contract, care este propriul sediu;

sau

– vânzătorul a predat marfa vămuită pentru export, în grija cărăușului desemnat de cumpărător, într-un loc specificat în contract, care nu este sediul său (ex.: port maritim, terminal).

Vânzătorul, la cererea cumpărătorului, poate încheia un contract de transport cu cărăușul, în termeni și condiții normale la costul și riscul cumpărătorului.

Cumpărătorul are obligația organizării transportului și a asigurării mărfii.

Transferul riscului de pierdere sau deteriorare a bunurilor are loc atunci când acestea sunt puse la dispoziția cumpărătorului la locul specificat în contract.

FCA este cel mai utilizat termen (aproximativ 40% din operaţiunile comerciale internaţionale sunt efectuate cu acesta).

Acest lucru se întâmplă deoarece este foarte versatil şi permite livrarea de bunuri din diferite locuri din ţara vânzătorului. Printre acestea se numără: adresa vânzătorului, terminalul de transport pe uscat, portul, aeroportul etc.

 

3. CPT = Carriage Paid To

Momentul livrării bunurilor este atunci când acestea au fost predate cărăușului, la locul agreat, pentru modalitatea de transport agreată.

Vânzătorul trebuie să îndeplinească formalitățile de vămuire la export, să contracteze un cărăuș, să plătească pentru transportul mărfii la destinația convenită.

Cumpărătorul preia livrarea bunurilor și își asumă răspunderea pentru deteriorarea sau pierderea bunurilor din momentul în care acestea au fost predate transportatorului.

Transferul riscului de pierdere sau de deteriorare a mărfii are loc în momentul în care aceasta a fost predată cărăușului. Așadar, vânzătorul nu garantează că ele vor ajunge la locul de destinație în stare bună, în cantitatea menționată sau deloc, deși el plătește costul transportului. În cazul în care pentru transportul mărfii se folosesc cărăuși succesivi, riscurile trec de la vânzător la cumpărător. Acest lucru  se întâmplă în momentul în care marfa a fost predată primului cărăuș.

CPT poate fi folosit pentru toate modurile de transport, inclusiv pentru cel multimodal.

 

4. CIP = Carriage and Insurance Paid To

Momentul livrării bunurilor este atunci când acestea au fost predate cărăușului, la locul agreat, pentru modalitatea de transport agreată.

Vânzătorul trebuie să îndeplinească formalitățile de vămuire la export; să contracteze un cărăuș; să plătească pentru transportul mărfii la destinația convenită. Vânzătorul are obligația de a încheia un contract de asigurare care acoperă riscul de pierdere sau deteriorare a bunurilor de la punctul de livrare până cel puțin la locul de destinație.

Cumpărătorul preia livrarea bunurilor și își asumă răspunderea pentru deteriorarea sau pierderea bunurilor din momentul în care acestea au fost predate transportatorului.

Transferul riscului de pierdere sau de deteriorare a mărfii are loc în momentul în care aceasta a fost predată cărăușului. Așadar, vânzătorul nu garantează că ele vor ajunge la locul de destinație în stare bună, în cantitatea menționată sau deloc, deși el plătește costul transportului. În cazul în care pentru transportul mărfii se folosesc cărăuși succesivi, riscurile trec de la vânzător la cumpărător, în momentul în care marfa a fost predată primului cărăuș.

CIP poate fi folosit pentru toate modurile de transport, inclusiv pentru cel multimodal. CIP poate cauza dificultăți atunci când țara de destinație solicită achiziționarea unei asigurări la fața locului. În acest caz, părțile ar trebui să ia în considerare vânzarea și cumpărarea conform regulii CPT.

 

5. DPU = Delivered at Place Unloaded

Momentul livrării bunurilor este atunci când acestea, odată descărcate din mijlocul de transport sosit, sunt puse la dispoziția cumpărătorului la un loc de destinație numit sau la punctul convenit în acel loc, dacă este convenit vreun astfel de punct.

Vânzătorul trebuie să îndeplinească formalitățile de vămuire la export, să plătească pentru transportul mărfii la destinația convenită și își asumă toate riscurile implicate în aducerea și descărcarea mărfurilor la locul de destinație. Prin urmare, în această regulă Incoterms, livrarea și sosirea la destinație sunt aceleași. DPU este singura regulă Incoterms care impune vânzătorului descărcarea mărfurilor la destinație. Prin urmare, vânzătorul ar trebui să se asigure că este în măsură să organizeze descărcarea la locul indicat.

Cumpărătorul are obligația efectuării formalităților vamale la import.

Transferul riscului de pierdere sau deteriorare a bunurilor are loc atunci când acestea, o dată descărcate din mijlocul de transport sosit, sunt puse la dispoziția cumpărătorului la un loc de destinație numit sau la punctul convenit în acel loc, dacă este convenit vreun astfel de punct. În cazul în care părțile intenționează ca vânzătorul să nu suporte riscul și costurile descărcării, regula DPU ar trebui să fie evitată și DAP ar trebui să fie utilizată în schimb.

 

6. DAP = Delivered at Place

Momentul livrării bunurilor este atunci când acestea sunt plasate la dispoziția cumpărătorului în mijlocul de transport sosit, gata pentru descărcare, la locul de destinație desemnat.

Vânzătorul trebuie să îndeplinească formalitățile de vămuire la export. Acesta trebuie să plătească pentru transportul mărfii la destinația convenită. El își asumă toate riscurile implicate în aducerea mărfurilor la locul și ora convenite (ex.: stația; linia industrială; frontul de descărcare; adresa convenită).

Cumpărătorul este responsabil pentru descărcarea bunurilor și efectuarea formalităților vamale la import.

Transferul riscului de pierdere sau deteriorare a bunurilor are loc atunci când acestea sunt puse la dispoziția cumpărătorului în mijlocul de transport sosit. Acest lucru este valabil doar dacă sunt gata pentru descărcare, la locul de destinație desemnat.

DAP este utilizată pentru toate tipurile de transport, inclusiv pentru cel multimodal.

 

7. DDP = Delivered Duty Paid

Momentul livrării bunurilor este atunci când acestea au fost puse la dispoziția cumpărătorului la locul convenit din țara importatoare.

Vânzătorul trebuie să suporte toate cheltuielile și riscurile legate de aducerea mărfii în acest loc. Acesta trebuie să suporte plata taxelor vamale. TRebuie să suporte plata altor taxe și speze oficiale care se plătesc la import, precum și a costurilor și riscurilor de îndeplinire a formalităților vamale.

Cumpărătorul suportă toate costurile începând din momentul livrării bunurilor.

Transferul riscului de pierdere sau deteriorare a bunurilor are loc exact din momentul livrării produselor către cumpărător la locul convenit din țara importatoare. De aceea, se recomandă ca părțile să precizeze cu exactitate destinația transportului.

Folosind DDP, vânzătorul are cea mai mare responsabilitate.

Condiții ce se aplică doar în transportul maritim sau transportul efectuat pe apele interioare navigabile

8. FAS = Free Alongside Ship

Momentul livrării bunurilor este atunci când acestea sunt plasate de-a lungul vasului. De exemplu: pe chei; pe șlepuri; pe barje sau pe bac nominalizate de cumpărător, în portul de expediere numit.

Vanzatorul are obligatia sa livreze mărfurile vamuite pentru export, plasându-le lângă navă în portul indicat de cumpărător.

Cumpărătorul suportă toate costurile incepând din momentul livrării bunurilor.

Transferul riscului de pierdere sau deteriorare a bunurilor are loc atunci când mărfurile sunt plasate de-a lungul vasului, in portul de incarcare convenit.

În cazul FAS, se recomandă determinarea cât mai clară a punctului de încărcare la portul de expediere desemnat unde mărfurile urmează să fie transferate de la cheu sau barjă la navă. Acest lucru se datorează faptului că taxele de manipulare și transportul mărfurilor de la cheu sau barjă pot varia în funcție de practica portului.

9. FOB = Free on Board

Momentul livrării bunurilor este atunci când acestea sunt livrate la bordul navei nominalizate de către cumpărător în portul de expediere numitș sau vânzătorul achiziționează mărfurile astfel livrate.

Vânzătorul are obligația să livreze mărfurile vămuite pentru export, plasându-le la bordul navei.

Cumpărătorul suportă toate costurile începând din momentul livrării bunurilor.

Transferul riscului de pierdere sau deteriorare a bunurilor are loc atunci când mărfurile se află la bordul navei în portul de expediere.

Regula este foarte des aplicată greșit. De ce? Deoarece nu poate fi utilizată pentru transportul containerelor (în acest caz, se recomandă regula FCA).

10. CFR = Cost and Freight

Momentul livrării bunurilor este atunci când acestea sunt livrate la bordul navei nominalizate de către cumpărător în portul de expediere numit sau vânzătorul achiziționează mărfurile astfel livrate.

Vânzătorul are obligația să livreze mărfurile vămuite pentru export; de a încheia un contract de transport al mărfii până la portul de destinație. Acest lucru este valabil indiferent de transferul riscului în portul de livrare. Acesta trebuie să suporte, de asemenea, toate costurile aferente descărcării în portul de destinație. Aceste costuri rezultă din contractul de transport, cu excepția cazului în care s-a convenit altfel. El nu garantează că mărfurile vor ajunge la locul de destinație în stare bună, în cantitatea menționată sau deloc, deși el plătește costul transportului.

Transferul riscului de pierdere sau deteriorare a bunurilor are loc atunci când mărfurile se află la bordul navei în portul de expediere. Obligațiile din această regulă sunt relativ similare cu obligațiile vânzătorului din regulă FOB. Există, totuși, o diferență fundamentală între ele. În cazul regulii CFR, vânzătorul este responsabil pentru transport. Înseamnă că exportatorul găsește transportatorul, negociază contractul corespunzător și plătește transportul. În plus, se recomandă utilizarea regulii CPT dacă se utilizează mai multe moduri de transport.

11. CIF = Cost, Insurance and Freight

Momentul livrării bunurilor este atunci când acestea sunt livrate la bordul navei nominalizate de către cumpărător în portul de expediere numit.

Vânzătorul are obligația să livreze mărfurile vămuite pentru export. Acesta are obligația și de a încheia un contract de transport al mărfii până la portul de destinație. Acest lucru este valabil indiferent de transferul riscului în portul de livrare. Vanzatorul are obligatia sa incheie un contract de asigurare. Acesta acoperă riscul de pierdere sau deteriorare a bunurilor din portul de expediere până în portul de destinație desemnat.

Transferul riscului de pierdere sau deteriorare a bunurilor are loc atunci când mărfurile se află la bordul navei în portul de expediere.

În afară de regula FOB, cel mai frecvent utilizată în transportul de mărfuri vrac pe mare este regula CIF. Aceasta nu este recomandată pentru transportul containerelor. În acest caz, se recomandă formulele FCA și CIP. Nu este permisă utilizarea CIF la transport multimodal. Regula CIP este utilizată în acest scop.

 

Honexpres – transporturi internaționale conform INCOTERMS

Indiferent ce transport ai, îți acordăm consultanță pentru a vedea care este cea mai avantajoasă formă de transport pentru tine. Apoi, organizăm transportul până la cele mai mici detalii și îți ducem sau aducem marfa în cele mai bune condiții. Oferim servicii de transport intern sau extern, servicii de transport ADR și orice alt tip de transport în conformitate cu reglementările INCOTERMS.

 

Sursă foto: metals-hub.com